Bali, “Insula zeilor” 6. ARMA sau arta balineză

Agung Rai Museum of Art, pe scurt ARMA, este un loc din Ubud unde și-ai putea petrece mult timp. Și asta nu doar pentru a vizita bogata colecție de artă sau a participa la seminariile organizate aici, referitoare la arta și cultura balineză, ci și pentru a te bucura de generoasele spații verzi, punctate de mici sculpturi.

Muzeul este deschis zilnic, între 9 – 18 și intrarea costă 60000 Rp. (aprox. 5US$), în contul cărora primești și un ceai sau o cafea.

DSCN3108intrarea în muzeu

DSCN3119una dintre clădirile muzeului

Continue reading

Bali, “Insula zeilor” 5. Palatul din Ubud

Situat chiar în centrul Ubudului, vis-a-vis de piață, Palatul din Ubud (Puri Saren) este un exemplu de artă arhitecturală balineză. Deschis zilnic pentru vizitatori, începând cu ora 8 și fără taxă de intrare, palatul este deseori inclus în plimbările turiștilor prin oraș.

DSCN5883Palatul din Ubud, intrarea principală

DSCN5884

Continue reading

Bali, “Insula zeilor” 4. Să mergem la piață!

Piața din Ubud este mică dar interesantă pentru noi, fiindcă vedem câteva fructe necunoscute până acum. E bine să mergi devreme la piață, până cel târziu la 9, pentru a surprinde toată agitația.

De la prânz, ea rămâne doar o piață de artă, cum noi n-am apucat să vedem fiindcă la acele ore eram mereu în altă parte. Balinezii au reale înclinații artistice,satele din jur fiind axate pe câte un meșteșug cum ar fi sculptura în lemn, cioplitul pietrei, pictura, etc. Produsele lor se vând în diverse magazine din Ubud dar și direct, în piață.

DSCN3076piața din Ubud, Bali

Continue reading

Bali, “Insula zeilor” 3. Ce poți vedea în Ubud

Foarte mulți aleg Bali pentru a se răsfăța măcar o săptămână pe plajele sale, a face scufundări (dacă se pricep), a vizita 2-3 temple reprezentative și una-două orezării și a trece în viteză prin Ubud. Noi am ales însă să stăm o săptămână în Ubud, inima culturală a insulei.

Istoria orășelului începe în secolul al 8-lea, prin venirea aici a unui om sfânt din India, Rsi Markaneya. Lui i se datorează construirea unui sistem de irigații pe insulă, înființarea banjar-ului – un consiliu al satului  – , alegerea locului pentru așezare, în dealurile din centrul insulei, încărcate de energie pozitivă și chiar punerea bazelor hinduismului balinez, numit Agama Tirta, adică religia apei sfinte.

DSCN5879Ubud, Bali

DSCN5947 DSCN3052 Continue reading

Bali, ” Insula zeilor” 2. Cazare la Ubud

Ubud, orășelul pe care l-am ales drept reședință, între 27 mai și 3 iunie anul trecut, merită cu adevărat să fie vizitat fiindcă are multe de oferit. Cel puțin pentru mine așa a fost. Știți și voi că aprecierile astea sunt foarte subiective. Dar veți judeca singuri după ce, data viitoare, voi povesti mai multe despre el.

Acum vreau doar să vă arăt unde am locuit.

DSCN3036Aya’s Rooms, Ubud

DSCN3039

Continue reading

Bali, “Insula zeilor” 1. Poarta de intrare pe insulă: Aeroportul Ngurah Rai Denpasar

Bali, numită “Insula zeilor”, “Dimineața Lumii” sau “Insula celor 1000 de pura“, este o insulă micuță din arhipelagul indonesian, situată între  insulele Java și Nussa Tenggara. Intr-o țară cu populație musulmană, Bali este o oază hindusă. Poarta de intrare pe acest tărâm este reprezentată de Aeroportul Ngurah Rai din Denpasar, capitala insulei. Poți ajunge aici din Singapore, ca noi sau din Kuala Lumpur. Cei mai mulți turiști leagă vizita în Bali de o ședere, mai lungă sau mai scurtă, în cele două metropole amintite.

DSCN6371Aeroportul Denpasar, Bali

Continue reading

Moștenirea olandeză în Malacca

Secolele 17 și 18 au însemnat pentru Malacca dominația olandeză, în special a Companiei Indiilor de Est. După un asediu de 6 luni, timp în care mare parte din oraș a fost distrusă, în 1641, Malacca era cucerită de olandezi. Când în 1795 Olanda a fost cucerită de francezi, Prințul de Orange a ordonat predarea către englezi a teritoriilor coloniale. Britanicii au oferit pentru Malacca, Bencoolen, în Sumatra și au rămas stăpânii coloniei până la proclamarea independenței, în 1957.

DSCN6763Christ Church, în centrul orașului Malacca

DSCN6787un simbol olandez

Continue reading

Ce au lăsat portughezii în Malacca?

Deși au adăstat în această zonă timp de 130 de ani, urmele portughezilor în orașul Malacca nu sunt prea multe. Ei au sosit în 1509 pe urmele condimentelor și dorind să-și extindă și întărească comerțul cu negustorii chinezi. Malaezienii din sultanat i-au atacat și i-au capturat. De abia în 1511 a reușit Alfonso de Albuquerque să cucerească orașul, iar sultanul s-a refugiat în Johor.

DSCN6568în așezarea portugheză, cu ochii spre Strâmtoarea Malacca

Continue reading

Strada Armoniei, Malacca

Jalang Tukang Emas sau Strada Aurarilor, scrie clar la colțul străzii. Atunci, de unde numele de Strada Armoniei? Explicația vine repede: pe această stradă nu prea lungă din Malacca se găsesc, la mică distanță unul de altul, trei lăcașuri de cult, reprezentând trei religii diferite: budhismul chinez, islamismul malaezian și hinduismul indian. Oamenii se roagă aici, alături, se închină unor zei și dumnezei diferiți și trăiesc pașnic în bună înțelegere. Religia nu îi desparte pe unii de ceilalți ci dimpotrivă, îi unește, fiindcă fiecare învață că trebuie să-ți respecți aproapele și să-l iubești ca pe tine însuți. Vrajba lumii globale moderne pare departe în acest colț al Malaeziei.

Photo2aceasta este Strada Armoniei din Malacca

Continue reading

Moștenirea chineză în Malacca

Peranakan și Baba&Nyonya sunt cuvinte pe care le veți auzi deseori în Malaezia în general și în Malacca în special. La ce se referă ele?

Până în secolul al 14-lea Malacca a fost un neînsemnat sat de pescari. Atunci, spune legenda, un prinț hindus din India  (nici asta nu e prea sigur), Parameswara, a fondat Sultanatul Malacca, la strâmtoarea cu același nume și s-a convertit la islamism. Alții cred că Parameswara era un refugiat politic din Java. Oricum, el este cel care a consolidat legăturile cu China, contribuind la dezvoltarea economică a zonei. Malacca era un port foarte activ în acea vreme. La un moment dat, o prințesă din China i-a fost trimisă în dar. Cei 500 de nobili care au însoțit-o împreună cu anturajul lor, s-au căsătorit cu localnice, din această unire rezultând populația numită Peranakan. Cuvântul îi desemnează pe acei descendenți chinezi care, păstrându-și originea etnică și religioasă, au adoptat și elemente din cultura malaeziană.

In limbile malaeziană și indoneziană, cuvântul “peranakan” înseamnă “descendent”. Descendenții bărbați ai acelor chinezi își spuneau baba, iar femeile se numeau nyonya. Deci, Peranakan, Baba și Nyonya sau “chinezii din Strâmtoare” se referă la același lucru. Fiindcă printre elementele de cultură ale unei nații se află și arta culinară, iar acei descendenți chinezi au adoptat în rețetele lor ingrediente și condimente tipice zonei, în Malacca veți întâlni și o bucătărie Baba&Nyonya.

Prințesa chineză este o poveste dar fapt istoric este tratatul prin care Malacca a devenit vasală a Imperiului Ming din China, în schimbul protecției oferită de acesta împotriva Siamului.

O altă legendă spune că Parameswara a fondat orașul și i-a dat numele pe care îl poartă, după un copac sub care s-ar fi odihnit în timpul unei vânători (melaka, Phyllanthus emblica sau coacăzul indian). Cuvântul arab “malakat”, adică “piață”, ar sta la originea numelui orașului, după alții. Cert este că sultanatul a atras mulți negustori arabi și nu numai, ceea ce a dus la propășirea sa.

DSCN6835aici am mâncat în Malacca

DSCN6836 Continue reading